PRIMA PAGINA
Conceptul tematic al acestui numar a fost supus dezbaterii in cadrul Festivalului Arhitext «Tropisme», ce s-a desfasurat in zilele de 9, 10 si 11 octombrie in Cluj-Napoca. In cadrul evenimentului, arhitecti de prestigiu ai scenei romanesti si internationale si-au prezentat lucrarile si principiile teoretice prin intermediul unor expozitii personale ori conferinte, tinerii (viitori) arhitecti si-au sustinut eseurile inscrise in concursul dedicat studentilor, iar Fundatia Arhitext design a decernat premiile pentru cele mai bune creatii arhitecturale romanesti recente. Totodata, o serie de dezbateri tematice au dat un plus de animatie festivalului, invitand toti participantii la dialog critic.
Astfel, 5 o’clock-ul Arhitext a propus dezbaterii conceptul «Peisaj Tactic», angajand in discutie profesionisti din domeniul filosofiei, sociologiei, arhitecturii ori peisagisticii. Conceptul lansat discutiei este unul deschis unei multitudini de abordari si interpretari, astfel incat punctele de vedere exprimate au avut individualitate. Numarul de fata reuneste astfel o parte dintre opiniile exprimate in cadrul discutiei, alaturi de expuneri ale colaboratorilor revistei Arhitext, ambientand acest (nou) cadru al dezbaterii cu o serie de proiecte subsumate temei «Peisaj Tactic».
A vorbi despre peisaj presupune o atenta raportare la determinantele de diverse naturi care structureaza cadrul social, politic, economic etc. al unei epoci. Astazi, consideram ca deosebit de influente in structurarea cadrului de viata contemporan mobilitatea (comunicatiilor, informatiilor, dar si a indivizilor, considerand dezvoltarea cailor de transport) precum si nevoia (fireasca) de identitate, de apartenenta, de repere. Intr-o lume supra-construita (abil surprinsa de Bogdan Ghiu) – la nivelul structurii urbane, economice, politice – actiunea tactica pare raspunsul cel mai potrivit in realizarea dezideratelor la nivel micro-social. Tactica, pe de o parte, ca mod de a eluda (v. B. Ghiu) strategia (malefica), iar pe de alta parte, ca mod de a implementa (v. Ioan Andreescu) o strategie coerenta. Sabin Bors propune diversiunea ca mod de sustragere din interiorul unui sistem osificat si (in consecinta) sufocant pentru individ. Adrian Mihalache realizeaza un excurs catre lumea virtuala, pentru a analiza raportul tactica-strategie, reflectat in peisajul bataliilor simulate.
Notiunea de peisaj parcurge un drum interesant in istorie: de la peisaj natural la peisaj antropic si, mai recent, peisaj cultural, transformare permanent legata de cristalizarile sociale. Rudolf Poledna prezinta perspectiva sociologului asupra relatiei complexe spatiu-societate-peisaj, in timp ce Florentina Badea pune problema autenticitatii peisajului (natural / originar), tema conexa cu discursul lui Ioan Andreescu despre gradinile englezesti. Totodata, I. Andreescu evidentiaza transferul de dispozitive compozitionale intre peisagistica si urbanism.
Proiectele care insotesc expunerile teoretice ilustreaza, pe diferite paliere, conceptul de «peisaj tactic». Parcul Pottersfields reprezinta un raspuns tactic – pragmatic si inteligent – fata de un context dificil, in timp ce Pavilionul Serpentine devine o metafora a aproprierii spatiului, prin mijloace delicate dar eficiente. Proiectele lui Sami Rintala camufleaza actiuni tactice punctuale si precise in interiorul lirismului discursului, iar inedita Capela Madaras incheie intr-o nota calda, detasata, alerta succesiune de idei si imagini ce alcatuiesc acest incitant numar al revistei Arhitext.